Cum va fi viaţa ta în 2033? Şeful Google oferă detalii fascinante despre viitor

La finalul acestei luni, Schmidt va publica alături de Jared Cohen cartea „The New Digital Age: Reshaping The Future Of People, Nations And Business”, în care va dezvălui viziunea sa despre viitor, descriind o lume în care toată lumea este conectată. De curând, Schmidt a publicat în cotidianul britanic The Guardian un fragment în care detaliază viziunea sa despre anul 2033:

„Imaginaţi-vă că sunteţi un profesionist care trăieşte într-un oraş occidental la câteva decenii distanţă de astăzi. O dimineaţă obişnuită din viaţa dumneavoastră ar arăta cam aşa:

• 1 din 10 copii, victimă a violenței în primele două luni ale anului școlar
• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?

Nu veţi fi trezit de o alarmă – sau cel puţin nu de o alarmă obişnuită. În schimb, vă veţi trezi atunci când veţi simţi aroma cafelei proaspăt preparate, când lumina va pătrunde în cameră pe măsură ce perdelele se deschid automat   şi când veţi fi masat uşor de patul dumneavoastră hi-tech. E mult mai probabil să vă treziţi revigorat, deoarece în interiorul saltelei patului se va afla un senzor special care monitorizează ritmul somnului, stabilind cu precizie când să vă trezească pentru a nu vă întrerupe ciclul de somn REM.

Apartamentul dumneavoastră este o orchestră electronică, iar dumneavoastră sunteţi dirijorul. Cu simple mişcări de încheietură şi cu instrucţiuni vorbite veţi putea controla temperatura, umiditatea, muzica ambientală şi iluminatul. Veţi putea citi în viteză ştirile zilei în timp ce un costum vă va fi adus din dulapul automatizat. Vă veţi îndrepta spre bucătărie pentru a lua micul dejun, iar display-ul transparent vă va urmări sub forma unei holograme proiectate în faţa dumneavoastră. În bucătărie veţi lua o ceaşcă de cafea şi un produs de patiserie pregătit la perfecţiune de cuptorul dumneavoastră ce poate controla gradul de umiditate, citind în acelaşi timp cele mai noi emailuri pe tableta holografică proiectată în faţa dumneavoastră. Computerul central al casei vă va sugera o listă de sarcini pe care să le îndeplinească roboţii de curăţenie, iar dumneavoastră le veţi aproba pe toate.

Veţi accesa notiţele pentru o prezentare pe care urmează să o susţineţi în cursul acelei zile în faţa unor clienţi din străinătate. Toate datele dumneavoastră – din viaţa personală şi profesional㠘– sunt accesibile de pe toate dispozitivele pe care le deţineţi, fiind stocate în cloud, unde aveţi spaţiu aproape nelimitat. Deţineţi câteva dispozitive digitale diferite – unul are dimensiunea unei tablete, altul dimensiunile unui ceas de buzunar, pe când altele sunt flexibile şi pot fi purtate pe corp. Toate sunt foarte uşoare, incredibil de rapide şi folosesc procesoare mult mai rapide decât orice există astăzi.

Pe măsură ce vă plimbaţi prin bucătărie, vă loviţi la un deget al piciorului. Imediat, luaţi dispozitivul mobil şi deschideţi aplicaţia de diagnosticare. În interiorul dispozitivului se găseşte un microcip minuscul ce foloseşte unde electromagnetice cu o lungime de undă mai mică de un milimetru pentru a vă scana corpul. Scanarea arată că degetule ste doar lovit, nu şi fracturat. Aplicaţia vă invită să obţineţi o a doua părere de la un doctor ce are cabinetul în apropiere, dar refuzaţi.

Mai aveţi la dispoziţie puţin timp înainte să fiţi nevoiţi să plecaţi la serviciu – lucru pe care îl veţi face, desigur, la bordul unui automobil care se conduce singur. Drumul spre serviciu va fi pe cât de productiv sau de relaxant vă doriţi.

Înainte să plecaţi, dispozitivul mobil vă reaminteşte să cumpăraţi un cadou pentru ziua de naştere a nepotului. Analizaţi propunerile de cadou pe care vi le oferă sistemul, ce sunt bazate pe datele agregate şi anonimizate ale altor băieţi de 9 ani ce au interese similare, însă niciuna nu vă atrage. Apoi vă amintiţi o întâmplare povestită de părinţii băiatului ce a făcut toate persoanele mai vârstnice de 40 de ani să râdă: nepotul nu a înţeles aluzia din vechea expresie „mi-a mâncat câinele tema”; cum ar putea un câine să mănânce stocarea din cloud? Efectuaţi o căutare rapidă pentru un câine-robot şi cumpăraţi unul cu un click. În felicitare scrieţi mesajul „în caz că e nevoie”. Cadoul va sosi la casa băiatului la 5 minute de timpul de livrare selectat.

Vă gândiţi să mai beţi o ceaşcă de cafea, însă un dispozitiv haptic (ce implică atingerea) ce este inclus în călcâiul pantofului vă ciupeşte uşor – semn că veţi întârzia la şedinţa de dimineaţă dacă nu plecaţi în curând.

Capacitatea de a face mai multe în lumea virtuală va face aspectele mecanice ale lumii fizice mult mai eficiente. Pe măsură ce conectivitatea digitală va atinge cele mai îndepărtate colţuri ale globului, noii utilizatori o vor folosi pentru a îmbunătăţi un număr mare de pieţe, sisteme şi comportamente ineficiente, atât în ţările cele mai dezvoltate, cât şi în cele mai puţin dezvoltate. Acest lucru va duce la un progres extraordinar în ceea ce priveşte eficienţa şi productivitatea, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, unde izolarea tehnologiă şi politicile proaste au stat în calea progresului.

Accesibilitatea dispozitivelor inteligente, inclusiv a telefoanelor şi tabletelor, va avea un efect transformator în aceste ţări. Gândiţi-vă doar la impactul pe care telefoanele mobile elementare îl au astăzi asupra pescăriţelor din Congo. Înainte, acestea obişnuiau să aducă zilnic prada în piaţă şi să observe cum aceasta se strica pe măsură ce trecea ziua. Acum ele menţin peştele în apă, în râu, şi aşteaptă să fie apelate pe telefon de clienţi. Atunci când un client solicită un peşte, acesta este scos din apă şi pregătit pentru cumpărător. Nu este nevoie de un frigider scump, de cineva care să-l păzească noaptea, nu mai există riscul ca peştele să se strice şi să-şi piardă valoarea şi nici nu se pescuieşte mai mult decât este nevoie. 

Telefoanele mobile transformă modul în care oamenii din ţările aflate în curs de dezvoltare accesează şi folosesc informaţia, iar rata de adopţie creşte într-un ritm uluitor. În Africa există deja peste 650 de milioane de utilizatori ai telefoniei mobile, iar în Asia aceştia numără aproape 3 miliarde. Telefoanele mobile folosite de aceştia sunt în cea mai mare parte feature phones, capabile doar să comunice prin voce şi SMS, deoarece costul transmisiunilor date este foarte ridicat în acele ţări. Acest lucru se va schimba, iar atunci când acest lucru se va întâmpla, revoluţia smartphone va aduce beneficii extraordinare acestor populaţii.

Conectivitatea va aduce, pe lângă telefoane mobile, şi abilitatea de a colecta şi utiliza date. Datele în sine sunt un instrument, iar în locurile în care statisticile inexacte despre sănătate, educaţie, economie şi despre nevoile populaţiei au dus la încetinirea progresului, şansa de a colecta date în mod eficient va reprezenta o schimbare extraordinară. Toţi membrii societăţii vor beneficia, pe măsură ce guvernele vor putea măsura mult mai bine succesul programelor desfăşurate, iar mass-media şi ONG-urile vor putea utiliza datele pentru a verifica adevărul.

Ţările aflate în curs de dezvoltare nu vor fi evitate de progresul tehnologic. Chiar dacă telefoanele inteligente şi roboţii continuă să aibă preţuri mari, pieţele ilicite precum reţeaua shanzhai din China produc şi distribuie copii care vor permite depăşirea acestui impas.

De asemenea, imprimantele 3D permit „tipărirea” obiectelor fizice strat cu strat. În ţările sărace, imprimantele 3D comunale vor permite oamenilor să tipărească orice instrument de care au nevoie, folosind matriţe open-source. În ţările bogate, imprimantele 3D vor fi un partener de nădejde al tehnicilor avansate de producţie. Materiale şi produse noi vor fi produse conform specificaţiilor de pe internet, la cerere, de maşinării controlate de operatori sofisticaţi.

În ceea ce priveşte sarcinile de zi cu zi, sistemele informatica ne vor elibera de micile poveri ce astăzi provoacă stres şi ne dereglează concentrarea mentală. Limitele neurologice ale fiecăruia, care astăzi ne fac să uităm lucruri, vor fi suplimentate cu sisteme informatice proiectate pentru a ne sprijini. Două exemple sunt „protezele de memorie” – alertele din calendar şi listele de tip to-do – şi „protezele sociale”, care ne vor conecta instantaneu cu prietenul care are expertiza relevantă în sarcina cu care ne confruntăm.

Bazându-ne pe aceste sisteme integrate, vom putea să ne folosim timpul mai eficient în fiecare zi – fie că asta înseamnă să stăm să ne gândim, să petrecem mai mult timp pentru a pregăti o prezentare importantă sau să permită unui părinte să fie în tribune la meciul de fotbal al copilului său fără să fie distras de muncă.

În ciuda acestor progrese, există o temere centrală: acestă revoluţie a datelor va avea un impact asupra capacităţii cetăţenilor de a avea control asupra informaţiilor personale în spaţiul virtual, iar acest lucru va avea consecinţe semnificative în lumea fizică.

În viitor, identităţile noastre în viaţa de zi cu zi vor fi definite din ce în ce mai mult de activităţile şi asocierile noastre virtuale. Trecutul nostru va fi documentat amănunţit, iar acest lucru va afecta perspectivele noastre şi va reduce în mod semnificativ capacitatea noastră de a influenţa şi controla modul în care suntem percepuţi de către alte persoane. Potenţialul ca altă persoană să acceseze, să împărtăţească şi să manipuleze aspecte ale identităţii noastre virtuale va creşte, mai ales ca urmare a utilizării sporite a serviciilor de tip cloud.

De asemenea, elementele de bază ale identităţii online s-ar putea schimba. Unele guverne ar putea considera prea riscant ca mii de cetăţeni să fie anonimi şi de neurmărit. De asemenea, identitatea dumneavoastră online din viitor nu se va limita la un simplu profil de Facebook; ea va fi formată dintr-o constelaţie de pagini, acestea fiind verificate şi poate chiar reglementate de către guvern. Imaginaţi-vă toate conturile dumneavoastră – Facebook, Twitter, Skype, Google+, abonamentul la un ziar – conectate la un „profil oficial”.

Identitatea va deveni marfa cea mai de preţ pentru cetăţeni în viitor, urmând să existe mai ales online. Vom fi martori la o explozie de companii care se vor ocupa cu gestionarea intimităţii şi a reputaţiei. De asemenea, vom fi martori la apariţie unei pieţe negre unde oamenii vor putea cumpăra şi vinde identităţi reale sau inventate.

Fără îndoială, accesul sporit la vieţile oamenilor ce va deveni posibil graţie revoluţiei datelor va permite anumitor regimuri autoritare să aibă un avantaj periculos în ţintirea cetăţenilor. Cu toate acestea, cererea pentru instrumente şi aplicaţii care să ajute cetăţenii care trăiesc sub regimuri autoritare va duce la dezvoltarea unei industrii tot mai mari. Aceasta este puterea revoluţiei informaţiei: pentru fiecare lucru negativ, va exista un contra-răspuns ce are potenţialul să fie un lucru extraordinar de pozitiv. Vor fi mai mulţi oameni se vor lupta pentru intimitate şi securitate decât cei ce vor lupta împotriva lor, chiar şi în cele mai represive zone ale lumii.”

Sursa: The Guardian